Ploaia de cuvinte - Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupr

Ploaia de cuvinte - Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupr

joi, 9 ianuarie 2014

Cancan pe partituri


Astazi am ascultat o poveste emotionanta despre compozitorul austriac Carl Czerny de origine ceha, recunoscut de catre melomani ca fiind parintele celebrelor caiete de exercitii de pian dupa care exerseaza si astazi toti elevii din scolile de muzica. Carl Czerny a fost contemporan cu Beethoven, iar ambitia lui de a se afirma intr-o perioada in care genialitatea lui Beethoven umbrea toate celelate talente a fost de la inceput sortita esecului. El s-a impus in lumea muzicii clasice ca pedagogul genial care a compus aceste caiete de exercitii pentru pian inegalate de nici un alt compozitor vreodata si este cunoscut drept primul profesor de pian.

Daca tot am vorbit despre Beethoven, trebuie spus ca acesta si-a pierdut la un anumit moment dat auzul,dar asta nu l-a impiedicat sa compuna una dintre cele mai frumoase opere ale sale, prima parte din “Simfonia a 9-a” pe care a si dirijat-o fara sa auda macar un sunet! Se zice ca “Simfonia a 3-a”, una dintre cele mai frumoase opere, ar fi dedicat-o lui Napoleon pentru care compozitorul avea o mare admiratie. Cand Napoleon s-a autointitulat imparat in mai 1804, Beethoven s-a suparat atat de tare incat a rupt dedicatia. Compozitorul a fost indragostit de Josephine von Brunsvik, o aristocrata care traia intr-un superb castel de langa Budapesta. In 1795, aceasta impreuna cu sora ei au luat lectii in privat cu Beethoven la Viena. Compozitorul s-a indragostit nebuneste de ea, dar relatia lor nu a depasit limitele unei prietenii. Parintii ei nu au agreat aceasta legatura, dorind pentru fiica lor un mariaj cu un aristocrat care sa ii garanteze o pozitie sociala respectabila. Josephine s-a casatorit cu Contele Deym cu care a avut 4 copii. Cand acesta a murit in 1804, Beethoven a reinceput sa o curteze si a compus opera “Fodelio”, o oda inchinata puterii iubirii conjugale, si “Appassionata”, opera dedicata fratelui Josephinei, Contele Franz von Brunsvik. In 1810 Josephine s-a recasatorit cu Baronul von Stackelberg, iar Beethoven a continuat sa compuna: “Un die Hoffnung” si “Andante Favori”, dedicatii muzicale de dragoste pentru iubita inimii lui, dupa cum el insusi marturisea intr-o scrisoare pe care i-a trimis-o: “… you know my faithfulness to you, never can another own my hart, never-never-never…”
Daca schimbam personajul, se zice ca Mozart s-a indragostit la un moment dat de o celebra soprana care il dispretuia atat de tare, incat a refuzat sa ii interpreteze niste arii. Atitudinea ei l-a ofensat atat de tare pe compozitor incat a intruchipat-o in Regina Noptii din opera “Flautul Fermecat”. Se spune ca ariile pe care soprana trebuie sa le interpreteze sunt de o dificultate sporita, astfel incat numai cele cu adevarat talentate pot sa faca fata acestei provocari. Daca mai punem la socoteala faptul ca personajul este negativ, cred ca razbunarea lui Mozart si-a atins scopul si obiectul! Daca ascultati opera in interpretarea Elisabeth-ei Schwartzkopf va fi cam greu sa va dati seama ca personajul nu este unul pozitiv.
Celebrul compozitor magiar, Franz Liszt, unul dintre cei mai renumiti pianisti ai tuturor timpurilor, cand a compus “Les Preludes” nu si-a imaginat vreodata ca nazistii vor folosi tema muzicala pentru propaganda televizata. Ar fi fost cam greu, deoarece asta se intampla in perioada 1940-1945. Fiica lui a fost maritata cu Richard Wagner. Cand a cunoscut-o, Cosima era maritata cu dirijorul Hans von Bulow, prieten devotat al lui Wagner. Asta nu l-a impiedicat pe acesta sa ii iubeasca nevasta si sa ii faca acesteia doua fete. Cand a ramas insarcinata a treia oara, ea a divortat si s-a casatorit cu Wagner. Lumea barfea la greu de mult timp, iar legatura lor era mai mult decat evidenta. Wagner a fost un romantic atat in viata sa artistica, cat si in cea conjugala. In 1870, doar la cateva luni dupa casatorie, in Ajunul Craciunului, a chemat 15 muzicieni care au trezit-o pe Cosmina in acorduri muzicale special compuse pentru ziua ei de nastere care fusese cu o zi inainte. Opera este cunoscuta astazi sub numele “ Siegfried Idyll” si a fost denumita initial “ Symphonic Birthday Greeting”. “Everything is yours  before I write it” ii marturisise el odata. Cand Wagner a murit in 1883, aceasta a ramas lipita de lesul lui mai bine de 25 de ore, iar timp de 4 zile nu a pus mancare in gura.
O alta muza de necontestat a fost Alma Schindler, femeia care i-a inspirat pe compozitorul de lieduri Gustav Mahler si pe pictorul Gustav Klimt. Ea s-a casatorit cu Gustav Mahler in 1902, desi era mai tanara cu 20 de ani. Acesta i-a dedicat “Adagietto” din “Simfonia a 5-a” si “Simfonia a 8-a”. Dar Alma, suflet tanar si nelinistit, in 1910 s-a indragostit de arhitectul Walter Gropius, motiv pentru care Mahler a schimbat registrul muzical, pe manuscrisele sale datand din acea perioada adnotari de genul” De ce m-ai parasit?” sau “Traiesc pentru tine! Mor pentru tine!”. A fost atat de devastat de infidelitatea ei incat a apelat la sedintele de terapie ale doctorului Sigmund Freud care, impresionat de suferinta amicului, a uitat sa ii factureze serviciile. Si-a adus aminte abia in anul urmator, iar, cand a trimis factura, sotul Almei decedase de cateva saptamani, factura contraserviciilor prestate intrand in posesia proaspetei vaduve.
Clara Wieck a fost muza lui Robert Schumann pe care compozitorul a cunoscut-o care ea avea doar 8 ani si isi uimea profesorii privati cu talentul ei muzical. Dupa alti 10 ani, Schumann a cerut-o in casatorie pe fiica lui Herr Wieck, dar acesta  l-a refuzat. Robert si Clara au corespondat o lunga perioada de timp in care el si-a exprimat sentimentele profunde:” You appear in the Novelletten in every possible circumstance, in every irresistible form…They could only be written by one who knows such eyes as yours and has touched such lips as yours”. Iubirea lor a rezistat presiunilor exercitate de catre un tata dominator care a amenintat sa-si dezmosteneasca fiica si sa isi insuseasca onorariile pe care aceasta le castiga in urma concertelor pe care le sustinea daca nu isi schimba optiunile. Cei doi s-au casatorit in 1840, iar Robert i-a dedicat un cantec din ciclul “Myrthen” drept cadou de nunta, insotit de un jurnal de casatorie in care au fost consemnate toate evenimentele care le-au marcat primii 4 ani de casnicie. In vreme ce Schumann a compus in cea mai mare parte a timpului, Clara a sustinut mai multe concerte,  a dat nastere si a educat 8 copii si a construit o familie reusita.
Anul 1917 a adus in atentia publica un alt eveniment monden: compozitorul ceh Leos Janacek, care isi petrecea vacanta in fiecare an in orasul balnear Moravia, a cunoscut-o pe Kamila Stosslova, o localnica frumoasa care avea jumatate din varsta lui si era casatorita cu Zdenka, un vanzator de antichitati. El avea 63 de ani, ea doar 31. Kamila nu si-a inselat niciodata sotul, desi a purtat o corespondenta de 11 ani cu ilustrul compozitor, pastrand peste 700 de scrisori, inspirandu-l pe compozitor in cvartetul de coarde “Love letters” si “Kat’a Kabanova”.
La inceputul sec 19, teatrul San Carlo din Napoli aducea cei mai renumiti cantareti din Europa. Primadona era mezzo-soprana spaniola Isabella Colbran care avea o legatura amoroasa cu impresarul teatrului, Domenico Barbia. Acesta avea sa faca greseala vietii lui atunci cand l-a angajat pe Gioachino Rossini sa scrie o opera special pentru calitatile vocale ale Isabellei. Aceasta l-a parasit pe Domenico pentru Rossini care i-a compus rolul Elisabetta, Regina d’Inghilterra. Cei doi s-au casatorit in 1822, iar Rossini a avut o perioada de maxima creatie: "Armida", "La donna del lago", "Mose in Egitto", "Ermione", "Ricciardo e Zoraide", "Maometto II", "Zelmira" – toate compuse pentru iubirea vietii lui.


Ma gandesc ca daca tot ne place cancan-ul, macar sa il citim pe cel care are in miezul barfelor eroi celebri, nu personaje de carton!


http://www.britannica.com

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Fiti exigenti! Sugestiile sunt binevenite. Criticile, asumate.