Ploaia de cuvinte - Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupr

Ploaia de cuvinte - Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupr

marți, 4 septembrie 2012

Rasputin si Tarina Alexandra

Rusia fascineaza prin foarte multe lucruri: prin literatura, muzica, pictura, balet, arhitectura, istoria tarista in general si a Romanovilor in special, bijuterii, relief, fascineaza prin atat de multe lucruri, incat nici nu stii asupra caror elemente sa te opresti mai intai. Ca spui in literatura Bulgakov, Cehov, Dostoievski, Esenin, Gogol, Gorki, Puskin, Tolstoi sau in muzica Serghei Prokofiev, Glinka, Mussorgsky, Stravinsky, Rimski-Korsakov, Arenski, Liadov, Balakirev, Liapunov ori in pictura  Aleksandr Rodcenko,  El Lissitzky, evident ca spui foarte putin. Pentru ca  nu putem omite balerinii de la Teatrul Balsoi: Grigorovich, Iuri Nicolaevici, Mathilde-Maria Feliksovna, Anna Pavlovna, Olga Yosifovna si altii.  Nu putem uita de ouale Faberge, de Matrioska, de Rasputin, de arhitectura minunata din Sankt Petersburg si Moscova, de neimblanzita Siberie, de iernile razbunate de frig si nea, de vodka, de blanuri, vai, Doamne, cate mai sunt inca de amintit. Despre frumusetea Rusiei se pot spune multe. Doar cand ne gandim la comunism preferam sa tacem din gura.

Astazi mi-am propus sa va vorbesc despre Rasputin, un personaj puternic controversat, plasat la limita dintre misterul si realitatea istoriei rusesti, un simbol al poporului rus. Dar, ca sa ajungem la el, va trebui sa incep relatarea cu un alt personal, Alix de Hessa-Darmstadt, care mai tarziu avea sa devina Alexandra Feodorovna Romanova, una dintre nepoatele reginei Victoria. Aceasta s-a casatorit cu tarul Nicolae al II-lea al Rusiei, ultimul imparat al Imperiului Rus.
Alix de Hessa-Darmstadt s-a nascut la data de 6 iunie 1872 la Palatul Nou din Darmstadt ca Prințesa Viktoria Alix Helena Luise Beatrice de Hesse și de Rin. Ea a fost cel de-al saselea copil al Marelui Duce Ludovic IV si alPrintesei Alice a Regatului UnitMama ei a fost cea de-a doua fiica a reginei Victoria si a Printului Albert. Cand a implinit 6 ani, mama ei a murit, iar ea a crescut alaturi de bunica sa, regina Angliei. La curtea engleza, a primit o educatie aleasa, a invatat sa scrie si sa citeasca in mai multe limbi straine. In 1884, pe cand avea 12 ani, Alix a plecat in Rusia ca sa fie prezenta la nunta surorii sale, printesa Ella, care se marita cu Marele Duce Serghei Alexandrovici. Cinci ani mai tarziu, Alix a revenit pe pamantul rusesc impreuna cu tatal si fratele ei, in calitate de oaspeti la palatul Serghievskii din Sankt Petersburg. Inca de atunci tinerei copile i-a placut tare mult tareviciul Nikolai.  In tinerete, Alix era o femeie frumoasa, vesela si educata, motiv pentru care i se spunea “raza de soare”. Alix era curtata, motiv pentru care, desi multe capete incoronate erau casatorite la varsta ei, ea a refuzat cererea in casatorie a Printului Alber Victor, Duce de Clarence, fiul cel mare al Printului de Wales, deoarece era deja indragostita de Tareviciul Nicolae.
Nicolae s-a indragostit de printesa de 17 ani, iar aceasta a raspuns sentimentelor sale. Ei erau verisori de gradul trei, amandoi fiind stra-stranepotii regelui Frederic Wilhelm I al Prusiei. Tarul Alexandru al III-lea si mama lui, Dagmar a Danemarcei, nu au fost de acord cu casatoria celor doi tineri. Familia imperiala avea alte planuri pentru Nikolai, dorind casatoria lui cu Printesa Hélène Luisa Henrietta de Orléans, fiica lui Louis Philippe Bourbon de Orléans, conte de Paris si pretendent la tronul Franței. Alix si Nicolae s-au logodit in aprilie 1894 la Coburg, in Germania. In anul 1894 starea de sanatate a imparatului Alexandr al III-lea s-a agravat, iar, in 2 aprilie 1894, Nikolai Alexandrovici a mers la Coburg si a cerut-o in casatorie pe printesa Alix. Patru zile mai tarziu  a avut loc logodna celor doi, cand Alix avea doar 19 ani. Deoarece printesa era de religie lutherana, ea a trebuit sa treaca la ortodoxism. In octombrie 1894, printesa a fost chemata de urgenta la Livadiya, in Crimeea, unde a stat cu familia imperiala pana in 20 octombrie,  ziua in care tarul Alexandru al III-lea a murit. A doua zi, prinţesa Alix a fost mirungita la ortodoxism, primind numele de Alexandra Fiodorovna.La moartea tarului Alexandru al III-lea in 1894 , Nicolae a devenit imparat la doar 26 de ani.  Imediat dupa trecerea perioadei de doliu, mai exact in 14 noiembrie din acelasi an, de ziua imparatesei Maria Fiodorovna, a avut loc casatoria imperatorului Nikolai al II-lea cu Alexandra Fiodorovna.
Alexandra si Nicolae si-au unit destinele in superbul Palat de iarnă din Sankt Petersburg la 26 noiembrie 1894, devenind astfel imparateasa a Rusiei.Incoronarea a avut loc doi ani mai tarziu, in 14 mai 1896, in Catedrala „Adormirii Maicii Domnului”  la Kremlin. Poporul a manifestat un interes deosebit fata de acest eveniment, motiv pentru care, la festivitatile de incoronare, mii de persoane s-au calcat in picioare, multi dintre participanti gasindu-si sfarsitul in îmbulzeala. Cand Nicolae a aflat despre catastrofa, acesta a vrut sa anuleze festivitatile, dar cei apropiati nu l-au lasat.  Multi erau de parere ca aceasta intamplare avea sa aduca ghinion viitorului tar si familiei sale.  La cateva saptamani dupa nunta, Alexandra a rams gravida. La 30 iulie 1904 s-a nascut urmasul tronului – tareviciul mucenic, Marele Duce Aleksii Nikolaevici, care a mostenit boala ereditara transmisa descendentilor reginei Victoria – hemofilia.
Preocuparea pentru sanatatea lui Aleksii a dus la chemarea la curte a lui Grigorii Rasputin, care putea sa opreasca hemoragiile prin hipnoza. Grija excesiva a imparatesei a facut ca rolul lui Rasputin la curte sa devina unul important. Imparateasa a incurajat ridicarea multor lacase de cult, s-a implicat in multe actiuni de caritate, in timpul razboiului ruso-japonez, Alexandra Romanova a supravegheat dotarea trenurilor sanitare care ajungeau in teatrele de lupta,  in timpul Primului Razboi Mondial, imparateasa si fiicele sale au acordat ajutor medical ostasilor ajunsi in spitalele militare.
In ultimii ani ai puterii tariste, Alexandra Feodorvna a devenit ţinta unei ample si agresive campanii de denigrare publica ,lansata de revolutionari si complicii lor,  atat la nivel academic, cat si la nivel de mase populare, in Rusia si Germania.  Acestia invocau tradarea Rusiei in folosul Germaniei, dar si infidelitatea conjugala, potrivit carora, imparateasa ar fi avut legături adulteriene cu Rasputin. La 8 martie 1917, Guvernul Provizoriu a decis arestarea  împaratesei si a copiilor  la Ţarskoe Selo de catre generalului Kornilov, iar, la Moghiliov, in aceeasi zi, a fost arestat si tarul care a fost adus la Ţarskoe Selo a doua zi. La 26 aprilie 1918, tarul, impreuna cu imparateasa si Maria Nikolaevna au fost transportati la Ekaterinburg, copiii ramanad la Ţarskoe Selo, pana in 23 mai cand familia a fost reunita.
In noaptea de 16 spre 17 iulie 1918, familia imperiala a fost asasinata. La ora doua noaptea, prizonierii au fost coborati in subsolul casei sub pretextul realizarii unei fotografii de familie, unde au fost executati. In acea noapte, au fost impuscate 11 persoane: tarul Nicolae al II-lea, tarina Alexandra, cele patru fiice: Olga, Tatiana, Maria, Anastasia si fiul lor Alexis. Alaturi de ei, au murit medicul de familie Eugen Botkin, servitorii Anna Demidova, Ivan Kbaritonov si Alexei Trupp. Dupa ce au fost executati, trupurile lor au fost aruncate intr-o fantana parasita. Cateva zile mai tarziu, lesurile au fost scoase si ingropate langa Ekaterinenburg . Dintre cei morti si aruncati in fantana lipseau cadavrele marii ducese Anastasia Nicolaievana si al tareviciului Alexei.
Dupa un an de la asasinat, bolsevicii au anuntat moartea familiei imperiale. Atunci Lenin repeta obsesiv si imperativ:  "revolutia nu poate iesi victorioasa fara violenta excesiva".  In iulie 1991, rusii au deschis groapa comuna de langa Ekaterinenburg , iar acolo au fost scoase noua schelete, care au fost supuse testului ADN. Lipseau osemintele Anastasiei si ale lui Alexis. Ramasitele pamantesti au fost  reinhumate la doua catedrale din Sankt Petersburg, in prezenta urmasilor familiei Romanov. Totusi, cand vorbesc despre tarina, istoricii mentioneaza faptul ca aceasta s-ar fi indragostit de celebrul personaj Rasputin, proroc, tamaduitor, amant, petrecaret, adeseori desfranat.
Grigori Eftimovici Novik a fost numele real al lui Rasputin. Acesta s-a nascut in Siberia, la Pokrovskoie, in 10 ianuarie 1869 . Henri Troyat , pe numele sau real, Lev Aslanovici Tarasov, un veritabil om de cultura francez de origine rusa,  in volumul „Raspoutine" , il descrie pe Rasputin tanar , inca nu pe deplin de constient de puterile care salasluiau in interiorul sau , astfel:  „Mai mult decat oricare altul, micutul Grigori e convins ca s-a bucurat de grija nemasurata a puterilor ceresti. Boala l-a slabit, asa ca gandurile ii sunt in devalmasie si are nervii firavi. Aproape ca nu poate dormi, plange adesea fara motiv si se vaita ca «doamna aceea frumoasa, cu straie albastre si albe» nu mai trece pe la el sa-l vada. Apoi, moartea lui Mihail ii sapa un hau in existenta. Se mira ca fratele lui a disparut si se tot intreaba ce-o fi devenit el, tovarasul sau de joaca atat de ager si de voios. De ce Maica Domnului l-a luat la ea in brate, in vreme ce pe el l-a lasat acolo, pe Pamant? Se tot da de ceasul mortii sa dezlege aceasta enigma, in timp ce tesala si da nutret manjilor din grajd. Tupilat printre animale, le vorbeste acestora precum oamenilor. Si are certitudinea ca ele il pricep. Si el, si jivinele, isi inchipuie micutul, vorbesc aceeasi limba, cea a simplitatii.“ De mic a exersat si practicat  credintele samanice , un amestec ciudat intre religiile orientale, paganismul slav si crestinismul ortodox. 
La 18 ani s-a casatorit cu vecina sa, Praskovia Dubrovina, o taranca la fel de ignoranta ca si el, care i-a facut cinci copii, dintre care primii doi, Mihail si Gheorghi, au murit  prematur. Inca de atunci ducea o viata destrabalata, presarata cu betii prelungi si dese. Nu dupa mult timp, si-a parasit caminul si nevasta si a luat calea pribegiei. Pe cele doua fiice le-a luat cu el si s-a straduit sa le educe in cercuri inalte. Una dintre ele, Matriona Grigorievna a murit la Los Angeles in 1977. Aceasta a avut o viata plina de aventuri ca si tatal sau: a absolvit o scoala de balet la Sankt Petersburg, a lucrat ca dansatoare intr-un cabaret din Bucuresti, iar in 1930,s-a stabilit in America, ajunsa pe pamant american impreuna cu o trupa de circ. Ea scris o carte intitulata „Rasputin, tatal meu”. In pribegie, Rasputin a trait din cersit, dar atunci si-a cunoscut si faima de intelept, si de vindecator. In 1903, Rasputin ajunsese la Sankt-Petersburg, unde a devenit un personaj cunoscut printre capii Bisericii si in societatea aristocratica, avida de ocultism
In timp ce urma cursurile Academiei Teologice din Moscova, in anul 1903 , Rasputin si-a descoperit puteri bioenergetice si a inceput un proces de vindecari neobisnuite pentru acea vreme. In 1905, el a fost prezentat tarinei de catre una dintre doamnele de companie ale acesteia, Ana Virubova, ea insasi pasionata de magie si, sensibila la farmecele „magicianului“.  Pana in 1908, Rasputin aparea sporadic la Curte, moment in care si-a demonstrat harul, vindecandu-l petareviciul Alexei de crizele sale de hemofilie. Tareviciul Alexis avea hemoragii necontrolate, in parte datorate unei medicamentatii administrate total gresit.  
Rasputin a scos aspirina din tratamentul micului Alexis, iar starea sa s-a imbunatatit substrantial. Despre tareviciul Alexei, Rasputin ar fi spus: "M-am straduit sa-i opresc hemoragiile, dar presimt ca il salvez pentru a fi omorat de niste viitori calai". Se pare ca boala micului mostenitor a apropiat –o pe sotia tarului, Alexandra Feodorovna, de Rasputin, care a facut o mare pasiune pentru el. In acest mod, el a  castigat definitiv atat increderea tarinei , cat si a tarului Nicolae. Rasputin , barbat inalt si robust, cu pletele si barba ravasite, cu ochii albastri, patrunzatori si stralucitori,  incaltat cu cizme lacuite si purtand o mantie intunecata infasurata in jurul hainelor  taranesti , se transforma incet, dar sigur, intr-un personaj fascinant. El a facut demonstratii de exorcism atat la Sankt-Petersburg, cat si in incaperile palatului imperial de la Tarskoie Selo. A fost acuzat ca a ridicat sau a  curmat cariere de generali, de mitropoliti si de ministri. El era celebru datorita viciilor si orgiilor pe care le organiza in casa sa. Prin patul sau au trecut multe femei frumoase, iar rauri de vodka au umplut paharele. Rasputin era convins de faptul ca pacatul unui adulter nu poate fi iertat decat prin comiterea altuia la fel. Rasputin a fost suspectat ca ar fi facut spionaj in favoarea germanilor in timpul Primului Razboi Mondial. Faptul ca era un apropiat al curtii nu atragea suspiciuni si ii oferea avantajul ca se afla in mijlocul secretelor miliatre. Lui i-au fost atribuite  pierderile enorme ale armatei ruse pe front, motiv pentru care a devenit tinta a numeroase comploturi. Este deja celebra reactia uneia dintre printesele dezonorate, care l-ar fi injunghiat in stomac strigand : "L-am ucis pe Anticrist!" Si parca special sa-i dovedeasca asta, Rasputin a suspravietuit. 
Dar conspiratorii ii  doreau moartea si pentru faptul ca intre el si tarina se nascuse o iubire care pentru curtea tarului era scandaloasa. Faptul ca imparateasa facuse o pasiune pentru un om din popor era considerat ca o ofensa pentru blazonul si onoarea  Curtii Imperiale. Inainte de a fi asasinat, Rasputin a facut cateva profetii, care ulterior s-au dovedit exacte. Aceste profetii au fost citite in scrisorile adresate tarinei, altele au fost consemnate de secretara sa, sau au fost mentionate de  Anna Virubova, doamna de onoare a imparatesei, in jurnalul ei personal. Aceste previziuni au fost facute in perioada 1912-1916. In aprilie 1917, Anna Virubova a fost arestata de revolutionari si eliberata, dupa care s-a refugiat in Finlanda. Multe informatii despre Rasputin, care a fost considerat un mare vizionar  si tamaduitor, au fost consemnate in jurnalul sau. Rasputin atentiona in 1913 ca la un sfert de secol dupa moartea sa va incepe inca un razboi mondial. Si asa  s-a intamplat. Tot in 1913 a spus ca peste aproximativ 60 de ani, americanii vor ateriza pe Luna si vor infige steagul lor in pamantul selenar, dupa care vor zbura inapoi. Si asa s-a intamplat.  In februarie 1916, a spus ca peste 30 de ani vor fi distruse cateva orase japoneze cu bombe care vor topi fierul si va transforma oamenii in  cenusa. Si asa s-a intamplat. Tot el a prezis in octombrie 1916 ca in mijlocul Rusiei va fi o imensa groapa rosie, iar o campie parjolita va provoca o foamete cumplita. Oamenii se vor inrai peste masura si se vor omori intre ei. Tot inainte sa fie ucis a prorocit asasinarea familiei tarului. In noaptea in care urma sa fie ucis, le-ar fi spus reprezentantilor casei imperiale: "Daca ma veti ucide, tarul va pierde coroana peste sase luni, dupa care veti fi niste cadavre”. Si asa s-a intamplat. La sase luni dupa asasinarea lui Rasputin, tarul a fost arestat si apoi executat cu intreaga familie.
Rasputin ne-a lasat o carte, „Meditatiile unui credincios”, in care avertiza ca omenirea se indreapta catre o catastrofa, ca prostii vor schimba sensul istoriei, iar intelepciunea va fi ingenuncheata. Ca poporul va crede in conducatori si vor uita de cuvantul lui Dumnezeu, iar pedeapsa Lui va fi mare. Urma sa se instaleze comunismul! Rasputin a fost asasinat in noaptea de 16 spre17 decembrie 1916, cand a fost invitat la o cina festiva. Dupa o masa imbelsugata, la sfarsit,  a fost servit cu prajituri pudrate cu cianura. Desi a mancat mult si cu pofta, si a baut din vinul servit la masa,  otrava nu a avut nici un efect. In seara de 29 decembrie,  printul Felix Yusupov l-a impuscat, si tot el a povestit  ca, un pic mai tarziu, dorind sa vada cadavrul ca sa se asigure ca Rasputin este mort, a intrat in camera in care acesta fusese depus. Chiar in momentul in care dorea sa iasa, printul a auzit un geamat: „Vai, Felix, tocmai mie, care atat te-am iubit, mi-ai facut asta!!!“ Speriat, printul a chemat asasinii care l-au mai impusca de inca doua ori. Dupa aceea au aruncat  trupul in apele inghetate ale Nevei. Cadavrul a fost gasit in aval si supus unei expertize medicale. Cu mirare s-a constatat ca Rasputin murise inecat. Desi a trecut peste trei incercari de asasinat, Rasputin a murit pana la urma inecat.
Numele sau a devenit un simbol rusesc. O marca celebra de vodca ii poarta si acum numele.  In anii 1970 celebra trupa Boney M a lansat celebra melodie cu un ritm alert de cazacioc  si al carei refren suna cam asa: 
„Ra, Ra, Rasputin 
 Lover of the Russian queen
There was a cat that really was gone
Ra, Ra, Rasputin
Russia's greatest love machine
It was a shame how he carried on“ .